Florin Gheorghe

„Barometrul unui parlamentar sunt oamenii care au învestit speranţe“

"Au rămas mai puțin de trei săptămâni până la alegerile parlamentare. În toată această perioadă, formațiunile politice duc o luptă strânsă pentru a atrage cât mai multe voturi. Creditat cu prima șansă la acest scrutin, PSD vine în fața electoratului constănțean cu două liste de candidați care au o mare experiență în ceea ce privește activitatea parlamentară și administrativă. Între candidații social democrați se numără și actualul deputat Florin Gheorghe, care a dovedit că a fost unul dintre cei mai activi parlamentari ai României. Inițiator al mai multor proiecte de lege, Florin Gheorghe a reușit să treacă prin Legislativ o serie de acte normative care au revoluționat administrația publică. Printre proiectele lui Gheorghe amintim doar legea prin care toate lucrările de infrastructură sunt garantate cel puţin 5 ani și legea prin care s-a impus transparentizarea tuturor achiziţiilor publice, pentru a elimina sifonarea banilor publici.

Reporter (Rep.): Bună ziua, domnule deputat Florin Gheorghe! În 19 decembrie încheiaţi primul mandat. Sunteți mulțumit de activitatea dumneavoastră în Parlamentul României?

Florin Gheorghe (F.G.): Dacă vrei o evaluare obiectivă, îi laşi pe alţii să îţi analizeze activitatea. Este motivul pentru care o să apelez la evaluările făcute independent, atât de Institutul de Politici Publice, cât şi de mass-media naţională. Ambele mă plasează în topul celor mai activi parlamentari din România, dar şi cel mai activ parlamentar din Constanţa. Eu, personal, cred că cea mai importantă evaluare este cea pe care o fac alegătorii constănţeni, cei care m-au mandatat în 2012 să le reprezint interesele. Ei trebuie să spună dacă mi-am făcut sau nu datoria. Constănțenii sunt barometrul meu de încredere pentru că am primit aprecieri şi susţinere din partea lor. Nu mi-e ruşine să privesc pe nimeni în ochi, pentru că am conştiinţa împăcată pentru am realizat ceva în cei patru ani de mandat.

Rep.: Aţi reuşit, de unul singur, mai mult decât au reuşit sute de parlamentari. Cum caracterizaţi acest succes?

F.G.: Simplu: muncă! Muncă multă şi să nu uiţi niciun moment că oamenii care te-au votat, vecinii tăi, familia ta, colegii tăi, părinţii colegilor copiilor tăi, şi-au învestit speranţe şi visuri în tine! Poţi să-i mai priveşti pe aceştia în ochi dacă nu îţi faci datoria? Sabia aceasta mi-a stat deasupra capului şi cred că, dacă parlamentarul nu uită acest lucru, nu are cum să nu aibă succes, nu are cum să nu aibă linişte! Sunt mândru de realizările mele legislative. Da! Am făcut mai mult decât au făcut unele grupuri parlamentare cu zeci de deputaţi. O lege pentru acvacultura marină, care să dea dreptul legal dobrogenilor să poată demara acest tip de activitate economică; o lege prin care toţi românii să poată consulta în mod gratuit legislaţia din „Monitorul Oficial al României“ și o lege pentru transparentizarea tuturor achiziţiilor publice, pentru a elimina sifonarea banilor publici. Acestea sunt doar câteva dintre succesele majore pe care le-am raportat în 4 ani de mandat. Ca să promovezi un act normativ trebuie să ai argumente solide! Numai aşa am putut să îmi conving colegii parlamentari să voteze favorabil. Imaginaţi-vă că am adresat peste 600 de interpelări premierului, membrilor Guvernului sau şefilor de instituţii subordonate Guvernului sau Parlamentului, iar multe dintre acestea au schimbat acte normative, au eliminat abuzuri ale unor instituţii publice sau au semnalat autorităţilor grave probleme administrative. Sunt câteva mii de pagini pe care le-am elaborat în aceşti 4 ani şi mi-aş dori să pot continua munca începută. Să ştiţi că eu am muncit chiar şi în vacanţele parlamentare, chiar mai mult decât în timpul sesiunilor ordinare. Sunt, de asemenea, mândru că am introdus pentru prima dată garanţia pentru lucrările publice! Constructor de profesie, ca tatăl meu, am impus, prin lege, garanţie minimă de cinci ani pentru lucrările de infrastructură, pentru că era o sfidare totală pentru breasla mea şi pentru plătitorii de taxe să nu poţi garanta o autostradă cinci ani. Şi un frigider are garanţie de cinci ani, dar apoi o autostradă! Mai mult, am impus ca defectele să fie remediate pe banii constructorului, pentru ca acesta să nu mai folosească materiale de proastă calitate şi să nu mai apară gropi în drum, la nici trei luni de la recepţia lucrării.

Aş mai adăuga faptul că, tot prin lege, am reuşit să scot la suprafaţă toate achiziţiile publice şi am impus ca toate să se facă prin sistemul electronic de achiziţii, unde sifonarea banilor publici devine, dacă nu imposibilă, cel puţin mai grea. Da, sunt mândru de aceste realizări, elaborate de mine, promovate de mine, pentru care m-am luptat de unul singur şi care aduc o rază de normalitate pentru noi toţi.

Rep.: De ce a scăzut încrederea în Parlamentul României?

F.G.: Motivele sunt numeroase. Unele ţin de modul în care îşi fac datoria unii parlamentari, în profund dispreţ faţă de alegători. Vă aduceţi aminte că lideri marcanţi, precum Crin Antonescu, au avut prezenţe şi de sub 3% în Parlament, adică în patru ani a trecut de câteva ori, uneori doar ca să îşi ridice indemnizaţia. Eu, în schimb, nu am lipsit niciodată! Da, niciodată, chiar dacă am făcut naveta de la Constanţa la Bucureşti. O altă cauză este legată de problemele pe care le-au avut unii membri ai Parlamentului în zona penală şi s-au încăpăţânat să se ascundă sub imunitate, deși ar fi fost mult mai onest să se ducă în instanţă şi să demonstreze în faţa judecătorului că sunt nevinovaţi. Pentru că foarte mulţi din cei prezentaţi sau anchetaţi chiar sunt nevinovaţi, însă, pentru că ţin cu dinţii de imunitate, evident că eticheta de vinovat vine de la sine. Mai sunt de adăugat şi alte aspecte, cum ar fi slaba profesionalizare a parlamentarilor şi calitatea scăzută a actelor normative care ies din Parlament.

Rep.: Oameni noi sau oameni vechi în Parlament? Care ar fi cea mai bună soluţie pentru Parlamentul României?

F.G.: Noi, românii, parcă ne încăpăţânăm să nu vrem să cunoaştem calea de mijloc. Mergem mereu dintr-o extremă în alta. Înţeleg că tema principală de campanie este legată de oameni noi, cu orice preţ. Să ştiţi că este un lucru extraordinar de bun. Dar depinde cum şi cu cine se face înnoirea. Mereu există un „dar”. Dacă nu ne uităm cu atenţie pe cine trimitem în Parlament, atunci vom compromite şi această idee. Să ştiţi că mie, ca absolvent de ştiinţe politice, mi-a luat mai bine de un an să mă adaptez procedurilor parlamentare, să studiez regulamentele, să înţeleg cutumele parlamentare. Mi-a luat un an pentru că m-a interesat foarte mult acest aspect. Au fost nopţi pe care nu le-am dormit doar ca să înţeleg cum funcţionează Parlamentul şi care sunt procedurile. În această logică, primul mandat al unui parlamentar este unul de iniţiere, de profesionalizare în această meserie extrem de grea şi, pentru unii, poate fi chiar un mandat ratat, pierdut, inutil. Nu o spun doar eu, ci o experţi în domeniu, faptul că profesionalizarea aleşilor este cheia succesului în consolidarea instituţiilor parlamentare. Este şi motivul pentru care, în democraţiile consolidate, alegerile vizează doar o treime dintre parlamentari, nu pe toţi, pentru a asigura continuitatea activităţilor. Susţin cu toată puterea înnoirea clasei politice, la fel cum susţin că un parlamentar profesionist, performant, onest și integru, indiferent de vârsta lui, nu trebuie înlăturat doar de dragul creşterii în sondaje sau pentru că aşa e la modă."

Astăzi am înregistrat un nou succes legislativ la Camera Deputaţilor, după ce propunerea legislativă la care a fost unic iniţiator, care prevede accesul gratuit la varianta electronică a actelor publicate în Monitorul Oficial al României, a fost adoptată de către Camera Deputaţilor. Recunosc faptul că adoptarea acestui proiect îmi oferă o mare satisfacţie, mai ales dacă iau în calcul faptul că mare parte a românilor aşteptau un astfel de act normativ, iar opoziţia unora interesaţi de un acces limitat pentru cetăţeni nu a fost deloc mică. În fapt, iniţiativa mea nu reprezintă decât intrarea noastră în normalitate, pentru că România era printre puţinele state europene care percepea taxe şi îi obliga pe cetăţeni să plătească abonamente costisitoare ca să poată consulta baza legislativă în format electronic. Aproape zilnic apar în Monitorul oficial o grămadă de ordonanţe de urgenţă, legi, hotărâri de guvern, decizii ale Curţii constituţionale, ordine ale miniştrilor, iar oamenii simpli, antreprenorii şi chiar instituţiile publice trebuie să le cunoască de îndată conţinutul, pentru a le putea respecta. Dacă nu o fac, imediat autorităţile vin şi aplică nemilos sancţiuni, pentru că necunoaşterea legii nu poate fi invocată în apărarea individului. Aşadar, mai ales că astăzi accesul la un computer şi la Internet este mult mai facil faţă de acum zece ani, iar Internetul face parte din viaţa noastră cotidiană, oricine va dori să acceseze varianta electronică a bazei legislative, va putea să o facă direct de pe pagina Monitorului. M-am bucurat şi pentru faptul că cei mai mulţi dintre colegii mei parlamentari au înţeles că românii plătesc deja destule taxe şi impozite pe baza cărora funcţionează şi Monitorul oficial şi că a le mai lua încă o dată bani pentru a accesa baza legislativă era deja mult prea mult. Aceasta, cu atât mai mult cu cât varianta tipărită rămâne, în continuare, contra cost, pentru că ea implică, evident, costuri suplimentare. Este un pas mic, dar important pe care ţara noastră îl face pe drumul către normalitate şi mă bucur că eu, personal, am contribuit la acest lucru.

De astăzi intră în vigoare Legea nr. 163/2016 privind calitatea în construcţii pe care am iniţiat-o şi care cred că va aduce schimbări calitative majore, în special în sectorul construcţiilor realizate din bani publici. A fost un drum legislativ lung, deloc uşor, însă prin dialog cu ministerele, mediul de afaceri, experţi în domeniu, am reuşit să îi conving pe toţi, inclusiv pe colegii parlamentari, că este o lege de care România şi românii au nevoie, o lege care trebuie să pună capăt lucrărilor de proastă calitate şi bătăii de joc pe bani publici! În iunie legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în iulie a fost promulgată de Preşedintele ţării, iar astăzi ea intră în vigoare. Aşadar, de astăzi construcţiile nu se vor mai realiza ca până acum, în special în privinţa calităţii acestora. În primul rând, pentru prima dată în ultimii douăzeci şi şase de ani, avem o lege care prevede garanţia expresă pentru construcţii civile, care, pentru lucrările de mare anvergură, cele cuprinse în categoriile A şi B, nu poate fi mai mică de 5 ani de zile. Legea aduce, de asemenea, şi alte noutăţi în materie de certificare tehnico-profesională a operatorilor economici, dar şi o actualizare a sancţiunilor, fiind astfel prevăzute amenzi care pot ajunge până la 40.000 de lei.

Este la fel de important ca autorităţile responsabile ale statului român să asigure o bună implementare a acestei legi şi o bună monitorizare a calităţii lucrărilor. Sper că autorităţile centrale sau locale se vor bate pentru a stopa risipa de bani publici pe lucrări de mântuială! Vreau să cred că de astăzi înainte nu vom mai vedea asfaltări pe timp de ploaie, tavane care cad în şcoli la doar câteva luni după renovare, săli de operaţii în care plouă, diguri luate de prima ploaie sau reţele publice de utilităţi care cedează la prima utilizare.

A fost o sesiune parlamentară încununată de mai multe succese legislative personale. Recunosc faptul că nu mă aşteptam ca trei proiecte elaborate de mine, ca unic iniţiator, să fie adoptate, iar o a patra să mai aştepte doar votul final al Camerei, având deja întocmit un raport de adoptare. La începutul legislaturii, deşi în Constituţie scrie negru pe alb că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare, percepţia mea de tânăr parlamentar era că instituţia fundamentală nu face decât să adopte ordonanţele Guvernului, iar orice altă iniţiativă venită din partea deputaţilor şi senatorilor este respinsă, fără prea multă lecturare, pentru că Guvernul dădea un punct de vedere negativ şi asta era „sfânt”! Acest lucru nu m-a descurajat să propun un set de iniţiative legislative, care am convingerea că fac bine ţării mele şi cetăţenilor care m-au ales. Mă bucur că aproape toţi colegii mei parlamentari au redescoperit că principala funcţie constituţională a Parlamentului este elaborarea de legi şi au tratat cu mai multă atenţie iniţiativele venite din parte deputaţilor şi senatorilor. Le mulţumesc parlamentarilor, de la toate grupurile parlamentare, care au susţinut şi votat proiectele mele:

• Legea nr. 20/2016 – prin care toate achiziţiile publice trebuie să se desfăşoare transparent, prin sistemul electronic de achiziţii;
• Legea nr. 114/2016 – care reglementează pentru prima dată posibilitatea practicării acvaculturii marine în România;
• Lege, votată în unanimitate, privind creşterea calităţii în construcţii, care instituie garanţii obligatorii pentru lucrări publice, de minimum 5 ani pentru autostrăzi;
• Lege privind accesul gratuit la documentele în format electronic publicate în Monitorul Oficial al României, adoptată de Senat, cu raport favorabil, care mai aşteaptă doar votul plenului Camerei Deputaţilor.”

Aceste succese legislative mi-au dat foarte mult curaj, motiv pentru care vreau să demonstrez că parlamentarul român nu este doar un simplu ridicător de mână la voturi al căror conţinut nici nu le cunoaşte. Am început deja elaborarea mai multor iniţiative pe care intenţionez să le depun imediat ce începe sesiunea de toamnă, care este şi ultima sesiune a acestei legislaturi. Am în vedere o paletă largă de probleme cu care se confruntă  cei care m-au mandatat să-i reprezint, mergând de la probleme privind circulaţia pe drumurile publice şi până la managementul deşeurilor de la noi din ţară.

Astăzi mi-am văzut unul dintre proiectele legislative dus până la capăt. Deputaţii tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor au votat iniţiativa mea legislativă privind instituirea obligaţiei asigurării garanţiei pentru lucrările publice, în special pentru cele de infrastructură. Cred că fiecare român este revoltat atunci când vede că lucrările făcute din banii săi, strânşi prin taxe şi impozite, sunt realizate în bătaie de joc, de cea mai proastă calitate şi nu durează mai mult de o ploaie. Ne-am săturat cu toţii să vedem cum strada asfaltată acum câteva luni este astăzi mai plină de gropi decât înainte de reabilitare, cum cade faianţa prin spitale sau cum se rănesc copiii în şcolile abia renovate. Când vorbim despre responsabili, toată lumea, atât constructorul, cât şi autoritatea contractantă, dau din umeri nevinovaţi şi nimeni nu este tras la răspundere, nimeni nu plăteşte pentru risipa făcută banilor publici. De astăzi, lucrurile se schimbă radical! Adio autostăzi pe care constructorii să le garanteze mai puţin timp decât are garanţie un frigider! De la publicarea în Monitorul Oficial a legii, garanţia pentru lucrări de infrastructură va fi de cel puţin 5 ani, un termen care cred că-i va răzgândi pe mulţi abonaţi la bani publici să se mai înscrie la unele licitaţii profitabile. Adio lucrări publice făcute în batjocură, pentru că, dacă vor continua să le facă, ei, constructorii, vor fi chemaţi să refacă lucrările, din buzunarul lor.
Cum să-i ceri cuiva un produs de calitate dacă nu-i impui şi o garanţie rezonabilă, în funcţie de specificul produsului? Până la această lege garanţia pentru lucrări era ceva opţional, lăsat la latitudinea autorităţilor publice, care, în cele mai multe cazuri uitau să o specifice în contractele de atribuire. Când am elaborat această lege, obiectivul principal al acesteia a fost acela al creşterii calităţii lucrărilor făcute din bani publici. Am toată convingerea că, mai ales în contextul în care prin noul pachet legislativ privind achiziţiile publice s-a renunţat la criteriul „preţul cel mai mic”, orice constructor declarat câştigător la o licitaţie se va gândi de două ori la ce materiale utilizează, pentru că dacă face o lucrare de proastă calitate, tot el va plăti pentru reparaţii. Aşadar, am toată convingerea că această lege ne va aduce lucrări de o calitate superioară şi mult mai mult respect pentru banii plătiţi de români la buget.

Marţi, 10 Aprilie, colegii deputaţi au dat un vot istoric, atât pentru constănţeni, cât şi pentru sute de agenţi economici din România, adoptând iniţiativa propusă de mine în anul 2015, care reglementează condiţiile de practicare a acvaculturii marine, în apele teritoriale ale Mării Negre. Decizia este extrem de importantă dacă luăm în consideraţie faptul că, numai în ultimii ani, au crescut la cote inimaginabile importurile de produse marine, în condiţiile în care noi avem Marea Neagră şi potenţialul ei uriaş, însă nu puteam să-l valorificăm. Până la votul de marți, România era ultimul stat din Uniunea Europeană, care nu permitea agenţilor economici interesaţi să practice acvacultura, în condiţii de siguranţă pentru mediu. Se permitea, în schimb pescuitul, deşi se cunoaşte că pescuitul, de multe ori necontrolat, a redus substanţial efectivele în apele Mării Negre.

Anticipez ca, în scurt timp, poate chiar în doi-trei ani, să începem să culegem roadele acestei legi. În primul rând mă aştept la o creştere a numărului locurilor de muncă, în acest domeniu nou, al acvaculturii marine şi la o creştere a efervescenţei agenţilor economici care au aşteptat ani de zile o lege care să le permită acest lucru. Apoi, sper că cei care vor concesiona suprafeţe de apă şi vor construi viviere, să apeleze la fondurile europene în vederea dezvoltării şi a unor unităţi de producţie pentru produsele din peşte, scoici etc. De asemenea, vreau să cred că producţia de la Marea Neagră va reduce semnificativ importurile, va asigura necesarul pentru consumul intern, şi chiar le va oferi producătorilor din Constanţa şansa de a exporta ei către spaţiul comunitar. Nu în cele din urmă, după cum bine se cunoaşte, acvacultura în viviere contribuie în mod semnificativ la repopularea mediului natural, ştiindu-se că, la Marea Neagră, unele state vecine au practicat un pescuit intensiv, extrem de dăunător pentru efectivele din mare.